Am ales să realizez harta bonitării pentru porumb, deoarece în cadrul incursiunilor pe terenul studiat, am observat că majoritatea terenurilor sunt cultivate cu porumb, motiv pentru care am decis să realizez această hartă. Astfel, am luat în calcul parametrii bonitării conform Metodologiei Elaborării Studiilor Pedologice din anul 1987. Însă, datorită datelor incomplete din Studiul Pedologic, dintr-un total de 18 rastere necesare pentru bonitare, eu am avut la dispoziție 12 rastere. Rasterele pentru bonitare au fost obținute prin convertirea din formatul vector în formatul raster al tabelelor din vectorul soluri care conțineau diverși parametri necesari bonitării precum: carbonați, adâncimea pânzei freatice, conținut humus, pante, PH-ul, porozitatea, textura, gradul de precipitații și regimul termic. După convertire, fiecărui raster i-a fost aplicat un script (sml) pentru porumb, care clasifica și cuantifica acești parametri în funcție de necesitățile culturii porumbului. Apoi am aplicat o geoformulă: am înmulțit fiecare din aceste rastere între ele și rezultatul l-am înmulțit cu 100, rezultând punctajul de bonitare într-un nou raster, în care fiecare pixel conținea un anumit punct de bonitate. Acestui ultim raster am aplicat un script (sml) de clasificare, în 4 clase după cum se pot observa în hartă. Apoi am introdus rasterul de bonitare pentru porum în layout pentru exportare în format Tiff.
Interpretarea rezultatelor
Arealul studiat nu este pretabil pentru cultura porumbului. Doar pe areale restrânse din estul și sud-estul regiunii se ating maximum 36 puncte de bonitate, dintr-un total necesar de 100 puncte. În restul zonei, cultura porumbului este puțin indicat. Rezultate mult mai bune sunt pentru cultura vișinului și cireșului, în această zonă de coastă, dar necesitățile comunității se pare că nu corespund în totalitate cu potențialul învelișului pedologic și condițiilor fizico-geografice din zonă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu