Imagini de pe teren

Fig. nr. 1 Imagine de ansamblu asupra bazinului, vedere spre nord

Fig. nr. 2 Imagine ce surprinde terenul degradat al frontului de cuestă a bazinului Valea Caselor

Bonitarea terenurilor agricole, pentru porumb

          Etape tehnice de realizare a hărții de bonitare

     Am ales să realizez harta bonitării pentru porumb, deoarece în cadrul incursiunilor pe terenul studiat, am observat că majoritatea terenurilor sunt cultivate cu porumb, motiv pentru care am decis să realizez această hartă. Astfel, am luat în calcul parametrii bonitării conform Metodologiei Elaborării Studiilor Pedologice din anul 1987. Însă, datorită datelor incomplete din Studiul Pedologic, dintr-un total de 18 rastere necesare pentru bonitare, eu am avut la dispoziție 12 rastere. Rasterele pentru bonitare au fost obținute prin convertirea din formatul vector în formatul raster al tabelelor din vectorul soluri care conțineau diverși parametri necesari bonitării precum: carbonați, adâncimea pânzei freatice, conținut humus, pante, PH-ul, porozitatea, textura, gradul de precipitații și regimul termic. După convertire, fiecărui raster i-a fost aplicat un script (sml) pentru porumb, care clasifica și cuantifica acești parametri în funcție de necesitățile culturii porumbului. Apoi am aplicat o geoformulă: am înmulțit fiecare din aceste rastere între ele și rezultatul l-am înmulțit cu 100, rezultând punctajul de bonitare într-un nou raster, în care fiecare pixel conținea un anumit punct de bonitate. Acestui ultim raster am aplicat un script (sml) de clasificare, în 4 clase după cum se pot observa în hartă. Apoi am introdus rasterul de bonitare pentru porum în layout pentru exportare în format Tiff.

          Interpretarea rezultatelor

      Arealul studiat nu este pretabil pentru cultura porumbului. Doar pe areale restrânse din estul și sud-estul regiunii se ating maximum 36 puncte de bonitate, dintr-un total necesar de 100 puncte. În restul zonei, cultura porumbului este puțin indicat. Rezultate mult mai bune sunt pentru cultura vișinului și cireșului, în această zonă de coastă, dar necesitățile comunității se pare că nu corespund în totalitate cu potențialul învelișului pedologic și condițiilor fizico-geografice din zonă.

Utilizarea terenurilor în bazinul Valea Caselor

          Etapele tehnice de realizare a hărții de utilizare a terenurilor

     Utilizarea terenurilor din zonă a fost extrasă cu ajutorul ortofotoplanurilor realizate în anul 2009. Astfel am vectorizat toate parcelele care apăreau pe ortofotoplan, rezultând un număr de 2367 poligoane pe care le-am atributat în funcție de folosință. O următoare etapă este cea de realizare a stilurilor pentru a atribui culori poligoanelor. Astfel s-a intrat în (Layer-Controls-Polygons-Style-By attribute-Specify-se realizează un stil după care care se atribuie culori fiecărui poligon): arabil, drumuri, gospodării, grădini, păduri, pășuni, tufărișuri, vii și alte suprafețe. Apoi am inserat vectorul de utilizare în layout, am adăugat legenda și am exportat în format Tiff.

          Interpretarea hărții utilizării terenurilor

     Suprafața cea mai mare este ocupată de arabil 503 ha, respectiv 42%, urmat de păduri cu 377 ha respectiv 32%, apoi pășunile 231 ha (19%), gospodării 23 ha (2%), grădini 13ha, vii 13 ha și tufărișuri 12 ha. Arealul împădurit este extins în zona de coastă și pe unele văi, pășunile ocupă arealele afectate de eroziunea prin ravenare, iar arabilul în special în zona mediană și inferioară a bazinului, în vecinătatea satelor.

Harta solurilor pentru bazinul hidrografic Valea Caselor

          Etape tehnice de realizare a hărții solurilor

     Harta solurilor a fost realizată având la bază Studiul Pedologic al comunei Poienești, județul Vaslui. Am scanat harta solurilor și am convertit-o din formatul Tiff în format Raster, Apoi am vectorizat poligoanele de soluri. Am creat un tabel de atribute cu fiecare denumire de US (unitate de sol) și subtip de sol, le-am aplicat culori, conform ,,Atlasul culorilor si semnelor conventionale pentru legenda hartii solurilor propunere pentru utilizatorii GIS". Am introdus în layout-ul anterior vectorul de sol după care am exportat harta.

          Interpretarea hărții solurilor

      Sunt prezente 9 tipuri de sol și 7 subtipuri. Complexitatea pedologică provine ca urmare a multitudinii de factori și procese pedogenetice. Solurile cele mai evoluate apar la altitudinile cele mai mari (Luvosoluri, Preluvosoluri și Regosoluri). Soluri mai puțin evoluate sunt prezente în lunca pârâului ( Aluviosoluri), soluri influențate de activitățile umane apar în jurul satelor (Antrosoluri), iar Cernoziomurile apar pe versanții domoli, pe contactul dintre luncă și zona interfluvială. În zonele în care eroziunea prin ravenare este intensă, tipul dominant de sol este erodosolul.

Harta pantelor în bazinul hidrografic Valea Caselor

          Etape tehnice de realizare a hărții

     Harta pantelor a rezultat din Mnt astfel: Raster-Elevation-Slope. Ulterior rasterul Slope a fost clasificat cu ajutorul unui script (sml), ce a conținut 8 clase de pante, exprimate în procente, clasele fiind:

• 0-1%
• 1-3%
• 3-5%
• 5-10%
• 10-15%
• 15-25%
• 25-35%
• >35%

     Apoi am introdus în layout harta pantelor clasificată, în locul Mnt-ului clasificat, păstrând umbrirea, toți ceilalți vectori au rămas de la harta anterioară (Mnt clasificat). Am aplicat o transparență de 35 % pentru rasterul de pante clasificat, am adăugat legenda și am exportat cu opțiunea render to raster, acest raster l-am exportat ulterior în formatul Tiff.

          Interpretarea hărții pantelor

    Eroziunea geologică, eroziunea în suprafaţă sau în adâncime, apariţia deplasărilor de teren, agradarea fundului văilor, formarea la contactul dintre şesul aluvial şi versanţi a acumulărilor de tip coluviu şi proluviu se datorează în mare măsură declivităţii.
 Pantele cele mai mari se află tot în zona sudică a arealului, acolo unde afluenții temporari ai Văii Caselor fragmentează intens relieful, creând numeroase ravene de dimensiuni apreciabile.Valorile mici ale pantelor se înregistrează în zonele de interfluviu din marginile sudice ale zonei și în lunca pârâului Valea Caselor. În general, racordul dintre lunca pârâului și interfluvii sunt caracterizate de pante accentuate.
Panta             Procent suprafață

0-1%	2.478
1-3%	3.309
3-5%	2.83
5-10%	6.56
10-15%	10.02
15-25%	24.8
25-35%	20.54
>35%	29.46

Analizând această distribuție se poate concluziona faptul că 50% din suprafața bazinului prezintă probleme de ordin geomorfologic cum ar fi ravenarea și alunecările de teren, datorită rocilor friabile din zonă, care nu sunt suficient de rezistente pentru a se opune eroziunii.

Harta hipsometrică a bazinului Valea Caselor

     

            Etape tehnice de realizare a hărții hipsometrice.
     Pentru realizarea hărților fost utilizat softul de modelare spațială TNT Mips 6.9, realizat de Microimages. 

Inițial au fost vectorizate curbele de nivel de pe hărți topografice, scara 1:5000. Ulterior curbele de nivel au fost procesate cu opțiunea Surface Modeling și a rezultat Modelul numeric al terenului (MNT). Apoi s-au realizat harta pantelor, umbrirea versanților și orientarea versanților cu ajutorul opțiunii Raster-Elevation-Slope,Apect,Shading.
Harta hipsometrică a fost realizată prin clasificarea MNT-ului cu ajutorul unui script (sml) în care au fost introduse clasele de altitudine, în funcție de valorile din teritoriul analizat. Au rezultat 8 clase, intervalul fiind din 50 în 50 metri, pornind de la clasa 100-150 metri până la ultima clasă  >450 metri. Pentru definitivarea hărții am adăugat umbrirea, iar mnt-ului clasificat i-am modificat transparența (35%), rezultând un efect de reliefare mai vizibil, apoi au fost realizați vectori pentru hidrografie ( preluați pe baza mnt-ului, hărților topografice și orofotoplanului realizat în 2009), cote topografice și denumirile localităților.
     Realizarea layout-ului a presupus modificarea mărimii paginii în funcție de forma bazinului hidrografic, adăugarea unui grid (caroiaj), scara hărții și legenda.
         Interpretarea hărții hipsometrice
     Morfografia și morfometria reprezintă principalele elemente prin care se poate realiza o descriere succintă a reliefului.  Altitudinile cele mai mari sunt în partea de sud-vest și sud-est, valorile fiind de peste 450 metri, altitudinile coborând în trepte, către nord, unde valea pârâului Valea Caselor se adâncește tot mai mult către confluența cu Racova. Diferența de nivel (energia de relief) dintre altitudinile extreme este de circa 350 metri, ceea ce pentru un bazin de 1190 hectare este semnificativă.